inabilitate

n-am aceasta abilitate de a ma preface ca totul e in regula. nu am, pur si simplu, capacitatea de a zambi la cel care mi-a calcat batatura.

cred ca este o forma de manifestare a lenei: mi-e lene sa mint. mi se pare mult mai comod sa spun adevarul direct.

cea mai avansata forma de manifestare a minciunii este tacerea. am tacut? poti sa o iei cum vrei. poate ca sunt deacord.

ironia e pe locul doi. "ce faci prietene? cand te deranjez ca nu mi-ai dat banii aia sa-mi spui" ('mnezeii matii). umorul care ii inteapa pe cretini in inima.

"depresii de european"

zilele acestea am primit vizita unui prieten si partener de afaceri italian, elio gregori. elio e recruiter, consultant in ema partners international si a venit in romania ca sa exploram impreuna niste posibilitati de afaceri.

am petrecut o zi in compania lui mai ales pentru ca ne-am deplasat prin tara cu masina si .... drumurile prin tarisoara noastra pot fi lungi.

printre alte subiecte pe care le discuta doi straini intr-un ford prin oltenia am intrat in subiecte legate de politica.

am constatat stupefiat ca prietenul meu elio are despre italia aceleasi cuvinte pe care le am eu despre romania. aceleasi cuvinte pe care le are majoritatea celor care traiesc aici despre romania: politicieni corupti, afaceri ilicite, aliante imorale, nepasare .....

deprimant: am avut viziunea unui viitor ratat. am avut viziunea neagra a damnarii la mediocritate (in cel mai fericit caz). fiind naiv, mi-am inchipuit ca macar astia din vechile natii europene sunt mai aproape de adevar. nu mi-am inchipuit niciodata ca acolo e paradis si aici infern dar credeam ca astia o duc bine macar din perspectiva maturitatii.

e ca si cum intr-un spital doctorii ii explica pacientului cum se va vindeca de bine iar asta vede vis-a-vis oameni care bolesc de aceeasi boala de multi ani in spital.

"...ma scuzati..."

pana una alta ma intreb simplu: de ce daca primesc un mail nesolicitat e spam si este sanctionat prompt de toate aplicatiile si institutiile implicate? regula asta nu pare sa se aplice la zecile de insertii din presa, la telefoanele pe care le primesc, la masinile alea publicitare care urla pe strada la opt dimineata.

am gasit in bulk nu numai niste mailuri publicitare care ma intereseaza dar si propria mea corespondenta. adica mesajele de care am nevoie.

cred ca ar trebui sa fie invers: sa interzicem ferm ca un creativ sa stimuleze, in numele clientului sau, taierea padurilor si amplasarea acestora direct sau indirect, prin ziarele pe care le cumpar, in gunoi.

ma gandesc: hai sa il intrebam pe cel care ne indeasa pagini de print in reviste daca are acceptul nostru inainte de a ne transmite mesajul. sau inainte de a risipi resursele planetei noastre pentru a ma bucura eu de sapunul respectiv

sa ne gandim asa: avem publicitate care ne distruge, pe rand, padurile, apele, nervii, strazile si nervii dar ne punem problema spamului.
avem, pe de-o parte, (probabil zeci de) mii de tone de hartie si alte materiale publicitare poluante care inunda marile (pana la cele mai mici) orase si pe de alta... 100+k
avem mii de oameni care sunt afectati, direct sau indirect, de publicitatea clasica si milioane de dolari necesari pentru inlaturarea efectelor acesteia. de cealalta parte avem un click: delete

ma mai gandesc

simplu

cred sincer ca obsesia unor oameni de a face lucrurile cat mai simplu este, de cele mai multe ori, o greseala care se incadreaza in categoria: spirit de turma si lene de creier.

de ce sa las sa primeze regula asta in ceea ce fac? de ce mi-as propune sa renunt la nevoia de a cauta calitatea in favoarea obsesiei de a face lucrurile cat mai simplu?

stereotip dar adevarat: bine este dusmanul lui mai bine. a face lucrurile simplu nu inseamna, de cele mai multe ori, nici bine, nici mai bine.

ca atare, nu ma pune sa spun lucrurile simplu, intr-o propozitie simpla, cu cuvinte simple, cu fraze construite simplu. lasa-ma sa pun lucrurile in propozitie asa cum trebuie si pune mana si gandeste ca sa poti intelege lucrurile complicate pe care le spun complicat.